• Colectează separat deşeurile

Cele mai noi ştiri

Mai multe ştiri

Colectarea separată – Aspecte pro şi contra

Toate activităţile noastre zilnice implică multe aspecte pozitive, dar şi unele mai puţin plăcute. De multe ori, când avem de luat anumite decizii importante, aşternem pe hârtie argumentele pro şi contra. Iar decizia corectă este cea care strânge cele mai multe argumente pozitive. La fel se întâmplă şi în cazul colectării separate, uneori avem nevoie de mai multe informaţii ca să ne convingem că facem un lucru corect şi bun pentru noi. Am strâns mai jos principalele argumente care să ne contureze o idee cât mai clară asupra faptului că este bine să colectăm separat deşeurile.

+

-

Deşeurile sunt mai uşor de valorificat, devin o resursă Muncă şi disciplină în plus pentru locatar: să colecteze deşeurile separat, să scoată pubelele în zile diferite (pentru cei din zona de case), etc.
Volum mai mic de deşeuri depozitat la rampă, ceea ce înseamnă mai puţine situri contaminate Sunt necesare mai multe pubele/recipiente în casă, ceea ce implică costuri pentru utilizatori.
Valorificarea fracţiilor reciclabile (fracţia uscată-plastic, hârtie, carton, sticlă şi fracţia umedă-deşeuri organice/biodegradabile pentru obţinerea compostului). Este necesar mai mult spaţiu pentru organizarea colectării separate.
Realizarea unor economii prin plata unui tarif redus pentru colectarea separată a deşeurilor. Este necesară o conştientizare şi informare suplimentară pentru a şti ce tip de deşeu merge în care recipient (de exemplu: tetra-pak, ambalaje de mâncare cu resturi alimentare, etc.) Confuzie: spălăm recipientele înainte să le aruncăm? Dezlipim eticheta din hârtie de pe PET? Etc.
Respect de sine crescut al locatarului, conştiinţă împăcată că face „ceea ce trebuie”. Incertitudine cu privire la ce se întâmplă cu deşeurile colectate separat.
Susţinerea economiei locale şi a economiei verzi, sursă de venit din vânzarea de reciclabile, locuri de muncă în reciclare (green jobs). Cheltuieli cu campanii de conştientizare, beneficiile nu sunt imediate ci se produc în timp.
Reducerea emisiilor de CO2  (dioxid de carbon) prin transformarea deşeurilor reciclabile în materii prime secundare şi evitarea folosirii materiilor prime din surse primare pentru fabricarea de produse noi  
Reducerea emisiilor de CO2 prin colectarea separată a deşeurilor organice şi reciclarea acestora pentru producerea compostului. În acest fel se evită depozitarea fracţiei biodegradabile, producerea şi eliminarea CH4 (metanului) în atmosfera.  
Prin colectarea separată a deşeurilor se evită contaminarea fracţiei reciclabile, ceea ce are un efect pozitiv asupra calităţii materialelor reciclabile. Astfel, se diminuează efortul/ energia pentru decontaminarea fracţiei reciclabile care, de cele mai multe ori, nu se justifică din punct de vedere economic.

 

 
Obţinerea de economii de combustibil la colectarea, transportul, sortarea deşeurilor.  

 

Ştiaţi că….

• Dacă reciclăm deşeurile de ambalaje reducem poluarea, economisim energie, conservăm resursele naturale şi reducem cantitatea de gunoi depozitată.

• Pentru fabricarea unui kg de material PET se utilizează aproximativ 2 kg de petrol şi importante cantităţi de energie.

• Reciclarea plasticului reduce consumul de apă şi reduce generarea CO2 de 2,5 ori.

• Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurator necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc.

• Din 10 Pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, iar din 50 de Pet-uri se poate face un pulover.

• Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de petrol a globului.

• Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 de kg de petrol brut.

• Dozele metalice pentru băuturi sunt fabricate din aluminiu, un material deosebit de valoros pentru industrie.

• O doză de aluminiu se degradează în cca. 500 de ani.

• Aluminiul este 100% reciclabil.

• Un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu.

• 1 tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani sau aproximativ 5 mc de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză.

• Realizarea hârtiei din deşeuri de carton sau hârtie reciclată se face cu consumuri energetice de 2-3 ori mai reduse decât în cazul folosirii fibrelor celulozice.

• Fiecare tonă de carton reciclată salvează 17 copaci.

•1 tonă de hârtie reciclată = 27 kg de noxe mai puţin.

• Reciclarea unei tone de ambalaj din sticlă permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de energie al unui locuitor timp de o lună, consumul menajer de apă al unui locuitor pe o perioadă de 4 zile.

• Sticla se poate recicla la nesfârşit fără să îşi piardă din calităţi.

• Sticla reciclată este principala materie primă în industria sticlei.

•Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucăţele mici.

•În fiecare lună oamenii aruncă suficiente sticle şi borcane încât să umple un zgârie-nori. Toate acestea ar putea fi reciclate!

•O tonă de sticlă topită înseamnă 315 kg de CO2 în atmosferă

Despre reciclare

Reciclarea are loc din două motive: fie pentru valoarea de piaţă a materialelor reciclate fie pentru a evita costul de depozitare. Este însă nevoie de o analiză pentru a înţelege sistemul de reciclare şi lanţurile de valori pentru diferitele fluxuri de materiale.

Fluxurile de materiale ce necesită să fie analizate includ ambalaje feroase şi neferoase, sticlă, recipiente din plastic, baterii din plumb şi cauciucuri de maşină. Vehiculele scose din uz pot fi de asemenea reciclate, dar trebuie acordată o atenţie sporită pentru a refolosi părţile bune, pentru a trata bateriile, a recicla carcasa, etc.

Se vor aduna informaţii despre reciclarea existentă, calitatea şi cantitatea materialelor, valoarea adăugată precum sortatea, presarea, împachetarea, spălarea şi casarea realizate la nivel local şi echipamentul folosit. Identificarea operatorilor şi a pieţelor existente sau a celor potenţiale  pentru reciclare poate fi realizată cel mai bine prin cercetare investigativă, începând de la un operator şi urcând pe lanţul de operatori implicaţi.

De obicei, operatorii activi din acest sector se cunosc între ei, înţeleg industria şi piaţa şi, de asemenea, sunt conectaţi între ei prin aranjamente de afaceri care nu sunt neapărat formale. Participanţii din sectorul privat pot aparţine de sectorul formal sau semi-formal.

Se vor strânge de asemenea informaţii despre rolul şi activitatea autorităţilor în sectorul reciclării. Activităţile de reciclare pot fi îmbunătăţite prin măsuri de politici publice care ar reduce importul de produse care sunt greu de reciclat sau prin sensibilizarea opiniei publice şi introducerea de stimulente care încurajează consumul prietenos cu mediul. Acest timp de consum înseamnă trecerea la bunuri naturale,  favorizarea produselor cu ambalaj redus, alegerea de a nu cumpăra produse care cresc cantitatea de deşeuri şi sunt greu de reciclat.

Creşterea nivelului de reciclare poate fi uşor obţinut prin creşterea preţului materiilor prime reciclabile, indiferent de fluxul de material. Acest lucru se poate face printr-un sistem de restituire a garanţiei sau prin alocarea unui buget pentru un sistem de „buy-back”. Într-un sistem de restituire a garanţiei, consumatorul plăteşte o sumă mică de bani drept garanţie pentru un recipient sau un ambalaj similar pe care o primeşte înapoi când reciclează ambalajul. Pe baza analizei şi a chestionarelor vom identifica suma acestei garanţii sau subvenţie pentru a crea un stimulent real pentru cumpărător.

De ce e important sa reciclam ambalajele PET

Ce este PET-ul?

PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei răşini (o formă de material plastic).  Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinaţie a doi monomeri: etilen glicol modificat şi acid tereftalic purificat.

Acesta a devenit un material foarte răspândit mai ales în industria alimentară (îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet) fiind ieftin, uşor, rezistent la şocuri şi reciclabil.

PET-ul, ca dealtfel toate materialele plastice, nu este biodegradabil şi în plus este un material extrem de rezistent. În natură, durează cam 700-800 de ani până începe să se descompună şi se dezintegrează complet abia după circa 1.000 de ani. De aceea ar fi bine ca acest material să fie reciclat de fiecare dintre noi.

Cum se reciclează?

PET-urile se colectează în containerul galben  (pentru plastic şi metal)

Ce se produce din ambalajele reciclate? Ei bine, dacă aveţi prin casă o jachetă de tip fleece (un „polar”, cum i se mai spune), este perfect posibil ca aceasta să fie produsă din sticle de PET reciclate!

Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca izolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto, folie industrială; chingi şi benzi; noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc).

Prin reciclarea PET-urilor se reduce semnificativ cantitatea de deşeuri ce sunt depozitate la gropile de gunoi, ponderea acestora crescând îngrijorător în ultimii ani, ajungând până la 30% din volumul total.

Arderea a acestui tip de deşeu nu este o soluţie de luat în calcul pentru eliminarea acestui tip de deşeu, deoarece prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc diferite boli. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate organele corpului.

Colectarea corectă a acestor deşeuri în vederea reciclării reprezinta cea mai bună alternativă pentru protejarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei.

Consiliul Judeţean Cluj a recepţionat lucrările la cele trei staţii de transfer construite în cadrul proiectului SMID

Consiliul Judeţean Cluj anunţă finalizarea lucrărilor de construcţie a celor trei staţii de transfer prevăzute în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj” (SMID) la Gherla, Huedin şi Mihai Viteazu. Scopul acestor staţii de transfer este de a centraliza deşeurile colectate de pe raza judeţului Cluj şi de a le compacta pentru a reduce costurile de transport din zonele localităţilor menţionate anterior.

Mai multe detalii în comunicatul de presă ataşat:

Comunicat de Presa – finalizare lucrari Statii de transfer

Evenimentele următoare

Toate evenimentele

Desene pe asfalt

De ziua copilului, elevii de la cinci şcoli din judeţ vor desena pe asfalt. Anul acesta provocarea lor va fi să îşi pună imaginaţia în aplicare folosind doar trei culori caracteristice colectării: cea albastră, galbenă şi cea verde. În acest fel, se doreşte ca elevii din ciclul primar să reţină culorile specifice colectării separate. Cele […]

Distribuţie de pliante în pieţe

Târgurile care se organizează frecvent în judeţul Cluj sunt un bun prilej de promovare a compostării individuale şi a colectării separate a deşeurilor. Din acest motiv, campania de promovare şi conştientizare a proiectului SMID (Sistem de Management al Deşeurilor în Judeţul Cluj) va cuprinde şi două comune cu tradiţie în organizarea de târguri: Mociu şi […]

Continuă acţiunile de informare directă din judeţ

Echipa de promovare a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj” (SMID) va ajunge în perioada următoare în fiecare comună din judeţul Cluj. Dacă primele luni de campanie le-au fost destinate, cu precădere, comunelor mai apropiate de Cluj-Napoca precum Apahida, Căianu, Sânpaul, Floreşti sau Gilău, perioada mai-iulie va acoperi şi comune mai […]

Aruncă separat la coş

Trei coşuri de baschet colorate în galben, verde şi albastru vor fi amplasate în spaţiul public. Fiecare dintre coşuri va avea avea alături o mascotă care va reprezenta unul dintre cele trei tipuri de deşeu: hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă. Trecătorii vor fi invitaţi să arunce la coş mingea de baschet iar reuşitele vor fi premiate […]

Obiecte de artă din deşeuri

Campania de informare şi conştientizare a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj” (SMID) se va baza şi pe arta vizuală. O echipă de tineri artişti clujeni vor expune instalaţii din hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă. Obiectele din artă vor putea fi admirate la Iulius Park în perioada 17-21 iulie. Acţiunea se numeşte […]