Colectarea separată – Aspecte pro şi contra

Toate activităţile noastre zilnice implică multe aspecte pozitive, dar şi unele mai puţin plăcute. De multe ori, când avem de luat anumite decizii importante, aşternem pe hârtie argumentele pro şi contra. Iar decizia corectă este cea care strânge cele mai multe argumente pozitive. La fel se întâmplă şi în cazul colectării separate, uneori avem nevoie de mai multe informaţii ca să ne convingem că facem un lucru corect şi bun pentru noi. Am strâns mai jos principalele argumente care să ne contureze o idee cât mai clară asupra faptului că este bine să colectăm separat deşeurile.

+

-

Deşeurile sunt mai uşor de valorificat, devin o resursă Muncă şi disciplină în plus pentru locatar: să colecteze deşeurile separat, să scoată pubelele în zile diferite (pentru cei din zona de case), etc.
Volum mai mic de deşeuri depozitat la rampă, ceea ce înseamnă mai puţine situri contaminate Sunt necesare mai multe pubele/recipiente în casă, ceea ce implică costuri pentru utilizatori.
Valorificarea fracţiilor reciclabile (fracţia uscată-plastic, hârtie, carton, sticlă şi fracţia umedă-deşeuri organice/biodegradabile pentru obţinerea compostului). Este necesar mai mult spaţiu pentru organizarea colectării separate.
Realizarea unor economii prin plata unui tarif redus pentru colectarea separată a deşeurilor. Este necesară o conştientizare şi informare suplimentară pentru a şti ce tip de deşeu merge în care recipient (de exemplu: tetra-pak, ambalaje de mâncare cu resturi alimentare, etc.) Confuzie: spălăm recipientele înainte să le aruncăm? Dezlipim eticheta din hârtie de pe PET? Etc.
Respect de sine crescut al locatarului, conştiinţă împăcată că face „ceea ce trebuie”. Incertitudine cu privire la ce se întâmplă cu deşeurile colectate separat.
Susţinerea economiei locale şi a economiei verzi, sursă de venit din vânzarea de reciclabile, locuri de muncă în reciclare (green jobs). Cheltuieli cu campanii de conştientizare, beneficiile nu sunt imediate ci se produc în timp.
Reducerea emisiilor de CO2  (dioxid de carbon) prin transformarea deşeurilor reciclabile în materii prime secundare şi evitarea folosirii materiilor prime din surse primare pentru fabricarea de produse noi  
Reducerea emisiilor de CO2 prin colectarea separată a deşeurilor organice şi reciclarea acestora pentru producerea compostului. În acest fel se evită depozitarea fracţiei biodegradabile, producerea şi eliminarea CH4 (metanului) în atmosfera.  
Prin colectarea separată a deşeurilor se evită contaminarea fracţiei reciclabile, ceea ce are un efect pozitiv asupra calităţii materialelor reciclabile. Astfel, se diminuează efortul/ energia pentru decontaminarea fracţiei reciclabile care, de cele mai multe ori, nu se justifică din punct de vedere economic.

 

 
Obţinerea de economii de combustibil la colectarea, transportul, sortarea deşeurilor.  

 

Ştiaţi că….

• Dacă reciclăm deşeurile de ambalaje reducem poluarea, economisim energie, conservăm resursele naturale şi reducem cantitatea de gunoi depozitată.

• Pentru fabricarea unui kg de material PET se utilizează aproximativ 2 kg de petrol şi importante cantităţi de energie.

• Reciclarea plasticului reduce consumul de apă şi reduce generarea CO2 de 2,5 ori.

• Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurator necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc.

• Din 10 Pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, iar din 50 de Pet-uri se poate face un pulover.

• Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de petrol a globului.

• Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 de kg de petrol brut.

• Dozele metalice pentru băuturi sunt fabricate din aluminiu, un material deosebit de valoros pentru industrie.

• O doză de aluminiu se degradează în cca. 500 de ani.

• Aluminiul este 100% reciclabil.

• Un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu.

• 1 tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani sau aproximativ 5 mc de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalente de celuloză.

• Realizarea hârtiei din deşeuri de carton sau hârtie reciclată se face cu consumuri energetice de 2-3 ori mai reduse decât în cazul folosirii fibrelor celulozice.

• Fiecare tonă de carton reciclată salvează 17 copaci.

•1 tonă de hârtie reciclată = 27 kg de noxe mai puţin.

• Reciclarea unei tone de ambalaj din sticlă permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de energie al unui locuitor timp de o lună, consumul menajer de apă al unui locuitor pe o perioadă de 4 zile.

• Sticla se poate recicla la nesfârşit fără să îşi piardă din calităţi.

• Sticla reciclată este principala materie primă în industria sticlei.

•Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucăţele mici.

•În fiecare lună oamenii aruncă suficiente sticle şi borcane încât să umple un zgârie-nori. Toate acestea ar putea fi reciclate!

•O tonă de sticlă topită înseamnă 315 kg de CO2 în atmosferă

Despre reciclare

Reciclarea are loc din două motive: fie pentru valoarea de piaţă a materialelor reciclate fie pentru a evita costul de depozitare. Este însă nevoie de o analiză pentru a înţelege sistemul de reciclare şi lanţurile de valori pentru diferitele fluxuri de materiale.

Fluxurile de materiale ce necesită să fie analizate includ ambalaje feroase şi neferoase, sticlă, recipiente din plastic, baterii din plumb şi cauciucuri de maşină. Vehiculele scose din uz pot fi de asemenea reciclate, dar trebuie acordată o atenţie sporită pentru a refolosi părţile bune, pentru a trata bateriile, a recicla carcasa, etc.

Se vor aduna informaţii despre reciclarea existentă, calitatea şi cantitatea materialelor, valoarea adăugată precum sortatea, presarea, împachetarea, spălarea şi casarea realizate la nivel local şi echipamentul folosit. Identificarea operatorilor şi a pieţelor existente sau a celor potenţiale  pentru reciclare poate fi realizată cel mai bine prin cercetare investigativă, începând de la un operator şi urcând pe lanţul de operatori implicaţi.

De obicei, operatorii activi din acest sector se cunosc între ei, înţeleg industria şi piaţa şi, de asemenea, sunt conectaţi între ei prin aranjamente de afaceri care nu sunt neapărat formale. Participanţii din sectorul privat pot aparţine de sectorul formal sau semi-formal.

Se vor strânge de asemenea informaţii despre rolul şi activitatea autorităţilor în sectorul reciclării. Activităţile de reciclare pot fi îmbunătăţite prin măsuri de politici publice care ar reduce importul de produse care sunt greu de reciclat sau prin sensibilizarea opiniei publice şi introducerea de stimulente care încurajează consumul prietenos cu mediul. Acest timp de consum înseamnă trecerea la bunuri naturale,  favorizarea produselor cu ambalaj redus, alegerea de a nu cumpăra produse care cresc cantitatea de deşeuri şi sunt greu de reciclat.

Creşterea nivelului de reciclare poate fi uşor obţinut prin creşterea preţului materiilor prime reciclabile, indiferent de fluxul de material. Acest lucru se poate face printr-un sistem de restituire a garanţiei sau prin alocarea unui buget pentru un sistem de „buy-back”. Într-un sistem de restituire a garanţiei, consumatorul plăteşte o sumă mică de bani drept garanţie pentru un recipient sau un ambalaj similar pe care o primeşte înapoi când reciclează ambalajul. Pe baza analizei şi a chestionarelor vom identifica suma acestei garanţii sau subvenţie pentru a crea un stimulent real pentru cumpărător.

De ce e important sa reciclam ambalajele PET

Ce este PET-ul?

PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei răşini (o formă de material plastic).  Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinaţie a doi monomeri: etilen glicol modificat şi acid tereftalic purificat.

Acesta a devenit un material foarte răspândit mai ales în industria alimentară (îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet) fiind ieftin, uşor, rezistent la şocuri şi reciclabil.

PET-ul, ca dealtfel toate materialele plastice, nu este biodegradabil şi în plus este un material extrem de rezistent. În natură, durează cam 700-800 de ani până începe să se descompună şi se dezintegrează complet abia după circa 1.000 de ani. De aceea ar fi bine ca acest material să fie reciclat de fiecare dintre noi.

Cum se reciclează?

PET-urile se colectează în containerul galben  (pentru plastic şi metal)

Ce se produce din ambalajele reciclate? Ei bine, dacă aveţi prin casă o jachetă de tip fleece (un „polar”, cum i se mai spune), este perfect posibil ca aceasta să fie produsă din sticle de PET reciclate!

Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca izolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto, folie industrială; chingi şi benzi; noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc).

Prin reciclarea PET-urilor se reduce semnificativ cantitatea de deşeuri ce sunt depozitate la gropile de gunoi, ponderea acestora crescând îngrijorător în ultimii ani, ajungând până la 30% din volumul total.

Arderea a acestui tip de deşeu nu este o soluţie de luat în calcul pentru eliminarea acestui tip de deşeu, deoarece prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc diferite boli. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate organele corpului.

Colectarea corectă a acestor deşeuri în vederea reciclării reprezinta cea mai bună alternativă pentru protejarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei.

Cutia pentru lapte şi suc “se mută” în containerul galben!

De-a lungul timpului s-au facut studii din care a reieşit că ambalajele de carton pentru lapte şi suc, deşi sunt 70% din carton, se sortează mult mai uşor din containerul galben (cel pentru plastic şi metal) faţă de situaţia actuală, în care ele sunt sortate din containerul albastru (pentru hârtie –carton) şi astfel sunt mai uşor de reciclat.

Iată cum:

După ce sunt colectate din containere, cutiile trec printr-un proces de sortare, apoi sunt trimise la reciclat. Aici sunt introduse într-un blender imens, industrial, care, timp de 20 de minute, nu face altceva decât să le agite. Apa şi forţa centrifugă desprind astfel fibrele de carton de celelalte materiale din compozitia cutiei (polietilenă şi aluminiu). E atât de simplu!

Fibrele de carton sunt apoi folosite pentru a produce tot felul de ambalaje, caiete, pungi de hârtie, cofraje de ouă sau hârtie igienică.

Dar ce se întâmplă cu polietilena şi aluminiul? Ei, bine, ele sunt omogenizate şi, printr-un procedeu numit extrudare, devin granule. Granulele sunt apoi topite şi pot fi transformate într-o gamă largă de produse:  tăviţe pentru transport, bănci pentru parcuri, pixuri, brelocuri, jucării, material pentru industria construcţiilor, etc.

Sursa: EcoRom Ambalaje (www.colecteazaselectiv.ro)

Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din municipiul Cluj-Napoca a primit peste 30 de containere de interior destinate colectării separate

Printre activităţile campaniei de informare şi conştientizare a publicului din cadrul proiectului SMID s-a numărat şi dotarea unui liceu clujean cu recipientele necesare colectării separate.
Astfel, s-a luat legătura cu reprezentanţii Liceului Teoretic “Nicolae Bălcescu” din municipiul Cluj-Napoca care au primit cu bucurie această iniţiativă şi care şi-au exprimat întreaga disponibilitate în vederea îndeplinirii cu succes a acestei activităţi.
Acţiunea s-a numit “Colectează Separat” şi a constat în dotarea liceului cu 32 de containere de interior de culoare albastră pentru hârtie/carton şi de culoare galbenă pentru plastic/metal. Cu această ocazie, s-a susţinut în faţa elevilor o scurtă prezentare a proiectului şi au fost distribuite un număr de 500 de pliante care cuprind informaţii cu privire la proiect şi la modul în care se va realiza colectarea separată.

Acestă activitate s-a bucurat de un real succes în rândul tinerilor care şi-au manifestat interesul şi disponibilitatea de a colecta separat deşeurile.

Competiţia „Best Practice”- concurs pentru elevii de gimnaziu- realizat în cadrul campaniei de informare şi conştientizare pentru proiectul SMID

Procesul de colectare separată a deşeurilor trebuie să înceapă de la cele mai fragede vârste. Pornind de la acest deziderat, multe activităţi realizate în cadrul campaniei de informare şi conştientizare a publicului pentru proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj” (SMID) s-au adresat copiilor.
Reamintim, în acest context, faptul că una dintre cele mai de succes acţiuni desfăşurate în campania de informare şi conştientizare a fost concursul „Best Practice”, în cadrul căruia mai mulţi elevi de gimnaziu din judeţ au fost provocaţi la o competiţie de colectare separată a deşeurilor. În acest mod, fiecare elev implicat în proiect a avut posibilitatea de a înţelege rostul şi importanţa colectării pe fracţii a deşeurilor.

Pentru organizarea competiţiei „Best Practice” am beneficiat de sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj cu ajutorul căruia au fost alese şase şcoli partenere din municipiile Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej şi oraşul Huedin. Aceste instituţii de învăţământ au găzduit concursul şi au asigurat logistica necesară desfăşurării sale.

Campania de informare şi conştientizare a proiectului SMID – activităţi de informare directă realizate în 2014

Vă propunem să trecem în revistă anul 2014 şi să punctăm câteva dintre cele mai importante acţiuni desfăşurate în cadrul campaniei de informare şi conştientizare a publicului din cadrul proiectului SMID. Astfel, printre activităţile realizate în cadrul campaniei s-au numărat şi acţiunile de informare directă care s-au realizat astfel:

În mediul rural
Am vizitat 75 de comune din judeţul Cluj şi în fiecare dintre acestea am organizat câte o întâlnire la care au participat minimum 20 de persoane. Astfel, am purtat discuţii directe cu peste 1500 persoane cărora le-am explicat cum funcţionează proiectul SMID, cât de importante sunt colectarea separată şi compostarea individuală.

În mediul urban
Am organizat 10 întâlniri în municipiul Cluj-Napoca şi câte două în municipiile: Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej şi oraşul Huedin. La fiecare întâlnire au fost prezenţi minimum 40 de participanţi ceea a făcut posibilă întâlnirea noastră cu peste 800 de persoane din mediul urban.

Întâlnirile organizate au avut ca scop informarea populaţiei cu privire la modul de colectare separată a deşeurilor, utilizarea compostoarelor individuale, conformarea cu directivele europene în domeniu precum şi implicaţiile pe care acest sistem de management integrat al deşeurilor le are asupra întregii populaţii a judeţului Cluj.

Totodată, în cadrul acestor întâlniri au fost diseminate ceţăţenilor o serie de materiale informative referitoare la acest proiect implementat de către Consiliul Judeţean Cluj.

S-au finalizat lucrările la staţia de transfer a deşeurilor din Mihai Viteazu

S-au terminat lucrările de amenajare a staţiei de transfer a deşeurilor din comuna Mihai Viteazu. Staţia va fi un punct important de preluare a deşeurilor colectate separat. Amplasamentul este un punct important al proiectului “Sistem de Management integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj” şi va cuprinde, pe lângă un Centru de Management Integrat al Deşeurilor, trei staţii de transfer în comuna Mihai Viteazu, municipiul Gherla şi oraşul Huedin.

Cu ocazia finalizării lucrărilor, reprezentanţii Consiliului Judeţean au realizat o vizită de lucru la staţia de transfer din Mihai Viteazu. Mai multe detalii pot fi găsite în documentul de mai jos:

preluare comunicat presă CJ

Este important de reţinut că una dintre priorităţile proiectului SMID va fi şi compostarea indivituală a deşeurilor.

Sursă foto: Consiliul Judeţean Cluj, pagina oficială de Facebook

1556432_672877029492582_4665424494188608044_o

10847217_672876969492588_8854624627832685671_o

10830731_672877712825847_6892898795630217860_o

S-a început livrarea echipamentelor pentru colectarea separată a deşeurilor

Furnizarea recipientelor pentru colectarea deşeurilor reciclabile este una dintre cele mai mari investiţii realizate în cadrul proiectului “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj”. Acţiunea a început în octombrie şi va fi primul pas important în schimbarea modului de gestionare a deşeurilor. Echipamentele vor fi aduse în culorile specifice colectării separate: albastru pentru hârtie/carton, verde pentru sticlă, galben pentru plastic/metal. Fiecare recipient va fi însoţit de autocolante informative.

poza pubele

Mai multe detalii puteţi găsi în comunicatul de presă de mai jos:

comunicat de presa_ furnizare echipamente conform AM